Puncte de atractie si obiective turistice
Pe Valea Stanciului, la aproximativ 5 km de centrul satului Rachitele, se gáseste ascunsa in pádurea de brazi Cascada valul Miresei, una dintre cele mai reprezentative din Muntii Apuseni prin caderea in doua trepte ce insumeazà aproximativ 50m inaltime.
Exista o legendà locala conform careia numele cascadei provine de la o intâmplare veche, când o mireasa a cazut de pe stâncile abrupte din zona cascadei, lar voalul rochiei a ramas agatat pe stânci. Nuntasii ce cautau mireasa s-au oprit in acel loc si au inceput sa plangã, formandu-se astfel Cascada Valul Miresei. Pe timpul iernii peretele stancos al cascadei ingheata, oferind un loc excelent pentru catarat pe gheata celor pasionati de acest sport.
Monument al naturii cunoscut si sub denumirea de Pestera Piatra Altarului
Este o arie protejatà de interes national ce corespunde categoriei a II-a IUCN (rezervatie naturalà de tipspeologic), situatà in judetul Clui, pe teritoriul administrativ al comunei Margãu. Aria protejatà reprezintà o pesterà (cavernà de interes stintific) aflatä in versantul drept al vaii Ponorului desfäsuratà pe patru nivele (un nivel activ, unul semiactiv si douã fosile), cu mai multe galerii ce prezinta o varietate de forme concretionare (speleoteme calcitice) si scurgeri parietale, astfel: Galeria „,Palatul"., incapere inalta de aproximativ 30 m, a carei formã aduce cu cea a unei catedrale gotice.
Aici se intâlnesc curgeri de calcit si domuri inalte. Galeria „Paradisul" este ca un rezumat al pesterii, ce se terminà brusc, cu un pârau de mondmilch si abundã in formatiuni, coloane, discuri, macrocristalele de calcit, buzdugani, nuferi, cristalele scheletice de calcit, in forma de triunghiuri excavate, stalagmitele monocristal, coloanele tip palmier, draperii, coralite, perle de pesterà:Galeria „,Geoda" unde se petrece un fenomen destul de rar si remarcabil, si anume transformarea apei supramineralizate in cristale perfecte de calcit, acoperind toatà incáperea:;Galeria „Altarul" sciu ,,Cimitirul Ursilor"., unde existà sub stratul gros de calcit cranii de ursi tineri de caverna.
Situata in bazinul vaii Stanciului din satul Rachitele, la 1236 maltitudine, cu o lungime de peste 2 km si o suprafatà de 1 ha, este declarata monument al naturi; elementele de atractie sunt depozitele si cristalele de montmilch, stalagmitele, stalactitele si coloanele formate din lapte de piatra din galeria fosila sau scurgerile parietale din Galeria cu lacuri
Rezervatie naturalä cu o suprafata de 2 ha, reprezinta o pestera de mari dimensiuni asezata pe doua niveluri, unul superior alcatuit din numeroase sali si galerii, si unul inferior traversat de un rau subteran.
Este una din cele mai lungi pesteri dinRománia (au fost cercetate galeri ce insumeazà peste 35 Km, dar se estimeaza ca ar putea atinge 50 Km).
Traseul Valea Stanciului - Pietrele Albe - Cascada Valul Miresel, prin spectaculoasele pesteri unde se practicà alpinismul subteran, abrupturi stâncoase apte pentru practicareaalpinismului, sectoare de chei, puncte de belvedere (Pietrele Albe, Piatra Graitoare), face partedin circuitul turistic al masivului Vladeasa.
O grupa montana a Muntilor Apuseni apartinand de lantul muntos al Carpatilor Occidentali, strajuieste la vest teritoriul comunei Margäu.
Cel mai inalt pisc este Varful Vladeasa. Cu o altitudine de 1.836 m, este al doilea varf ca altitudine din Muntil Apuseni. Acesta ofera largi privelisti asupra Stânei de Vale cu vf. Buteasa, Padisului si Bihorului, Muntelui Mare siasupra depresiunii Huedin; in zilele de decembrie, cand nori sunt josi si aerul de peste el este curat, avem posibilitatea sa admiram in departari crestele Muntilor Retezat.
La cabana Vládeasa, situata la o altitudine de aproximativ 1400 m, se poate ajunge pe traseul Refugiu salvamont Rächitele - Valea Seacà - Boaico - Pietrele Albe - Drumul Rogojanului- Cabana Vládeasa, avand o duratà de 3-4 ore.
Un obiectiv turistic deosebit ce se afla la aproximativ 10 km de satul Scrind-Frasinet.
Cu o suprafatã de 9,8 kmp si o lungime de 13 km, situat la o altitudine de 990 m, a fost amenajat in perioada 1970-1974 cu scop hidroenergetic. pe cursul raului Somesul Cald. In perioada 1970-1974 locuitori vechii comune Belis au fost nevoiti sa se strâmute pe actualul amplasament al satului. Catune precum Milioan, Ples, Dadesti, Bolojesti sau Giurcuta de Jos, sunt acum de domeniul amintirii si doar in verile foarte secetoase, cand nivelul apei lacului scade foarte mult, se pot vedea ruinele caselor abandonate de moti, cele mai celebre find ruinele fostei biserici din Giurcuta de Jos.
